Arte
Fotografii în jurul lumii de pe băncile liceului
23/02/2015
0

de Andreea Bota

Shape - Fotografia nominalizată la Premiile Mondiale Sony pentru Fotografie 2012

“Shape” – Fotografia nominalizată la Premiile Mondiale Sony pentru Fotografie 2012

În Craiova, într-un liceu de arte, unde copiii sunt ghidați de note și instrumente muzicale, șevaleturi și alte obiecte artistice, Felicia Simion cântă după un aparat digital cu ale cărui fotografii se joacă prin Photoshop și le trimite la concursuri.

Puțin după 18 ani, împliniți pe 25 aprilie, craioveanca Felicia Simion are planuri mari. Primul ar fi un proiect pe foto-jurnalism plănuit pentru vara asta, dar totodată să își păstreze fericirea. „Ce-mi doresc de la fiecare zi este să nu ajung la finalul ei fără să fi creat un ceva, un orice, oricât de mic ‒ chiar o mâzgăleală pe o margine de caiet matematician.”, ne-a spus când am întrebat-o ce-și dorește cel mai mult să facă. În mai puțin de o lună termină clasa a XI-a în liceul de arte „Marin Sorescu”, din Craiova. Asta după ce s-a mutat din Colegiul Național „Frații Buzești”, imediat după primul semestru. Voia să aibă timp de fotografie și desen, nu să învețe mereu biologie, fizică, matematică și să ajungă să-i fie asfixiată pasiunea de notele din catalog. Era o elevă eminentă într-un liceu de elită, însă notele de 10 furau din timpul dedicat ședințelor cu aparatul ei Canon EOS 7D.

Cum s-a născut fotografia pentru Felicia

"Le lac des cygnes"

“Le lac des cygnes”

La 13 ani a primit, cadou pentru ziua ei de la părinți, un aparat de fotografiat. Era un aparat profesional, un Canon 400D cu care a experimentat tot ce îi ardeau ideile să imortalizeze după luni bune de privit fotografii pe internet. Până pe la vreo 15 ani salvase vreo patruzeci de mii de fotografii în calculator. Terminase și niște cursuri de fotografie la Cercul Militar unde se organizau cursuri profesioniste, încheiate cu un test și apoi o expoziție deschisă pentru public. Venise vremea ca alții să salveze fotografii realizate de ea. Le-a făcut poze prietenelor în Grădina Botanică, necunoscuților prin parc sau pe străduțele mai pitite din Craiova până ce pozele ei au ajuns pe coperte de cărți și albume de muzică.

Își publica toate lucrările pe deviantART și site-ul era locul potrivit unde să-și stocheze munca și să fie și apreciată de oameni. Nu și-ar fi imaginat că un asemenea site, un fel de portofoliu pentru artiști, avea să îi aducă, în scurt timp, și venituri bănești.

Oameni din alte țări voiau să îi cumpere fotografiile și să le folosească pentru coperta unui album muzical ori drept copertă pentru câte o carte nou lansată. „Oamenii, când au nevoie de imagini, caută de obicei pe deviantART, pentru că sunt siguri că vor găsi ceea ce le trebuie”, spunea Felicia într-un prim interviu când avea aproape 16 ani. Astfel, fotografiile ei au ajuns în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, cum ar fi Australia. Spre exemplu, o fotografie făcută în Grădina Botanică a ajuns să fie cumpărată cu bani serioși pentru a fi coperta unei cărți cu specific religios, asta în urmă cu vreo trei ani. O trupă rock, din Australia, dorea și ea una dintre fotografiile puștoaicei modeste căreia cu greu îi venea să înțeleagă cum le-a plăcut unor oameni fix pozele făcute de ea cu care doar se jucase un pic prin Photoshop. Aveau să folosească munca Feliciei pentru a le reprezenta noul album: Under the sun. Și-au avut de unde alege, căci Feli,cum îi spun prietenii, are un portofoliu impresionant pentru un fotograf aflat la început de drum. Cele două fotografii cumpărate de străini n-au reprezentat singurele colaborări, însă toate propunerile au venit de peste hotarele țării. I se ofereau bani și erau cu toții uimiți de fotografiile pe care o tânără din estul Europei reușea să le facă. Așa a ajuns să lucreze cu mai mulți englezi și nu doar pentru promovări muzicale și culturale. A ajuns să promoveze bijuterii fix pe gustul ei. Primea inele, lănțișoare, brățări și alte minunății de la o englezoaică, pe nume Zara Taylor, și tot ce trebuia să facă erau fotografii cum își dorea. Orice dorea Feli să realizeze în imagini, o încânta pe creatoarea podoabelor englezești. Nimic mai plăcut pentru o adevărată domnișoară precum Felicia, ruptă parcă din anii ‘50.

 

Notorietatea extinsă și-ntre hotarele patriei

"Boundless"

“Boundless”

După nominalizarea Feliciei la Premiile Mondiale Sony pentru Fotografie a început o mică nebunie. În această competiție se înscriseseră peste o sută de mii de oameni din 171 de țări. Aproximativ 1 400 de români își puseseră o parte mai mică sau mai mare de speranțe pentru a intra pe ultima sută de metri de selecții, însă doar doi dintre aceștia au ajuns printre finaliști. Se-ntâmplase: notorietatea Feliciei nu mai aparținea străinilor. I-a fost luat un interviu de către cei de la antena3.ro de îndată ce s-a aflat lista nominalizaților și internetul a fost împânzit de vestea că cei doi români, Felicia Simion și Ionuț Hrenciuc, sunt printre cei nominalizați la Premiile Mondiale Sony pentru Fotografie 2012. „Fotografia pe care am înscris-o în concurs are o semnificaţie deosebită pentru mine. Este o imagine care o are ca subiect pe mătuşa tatălui meu, pe care am surprins-o în tren, în drumul său către casă”, a declarat Felicia pentru adevărul.ro după ce s-a organizat și expoziția Sony World Photography Awards 2012 de la Cafeneaua Verona, în cadrul librăriei Cărtureşti, unde a fost inclusă și o secțiune pentru lucrările finaliștilor români. „Am fost invitată la expoziţia Sony, unde am întâlnit mulţi oameni, mi s-au luat câteva interviuri și apoi am fost sunată de cel care m-a invitat la expoziție să-mi spună de Pro TV”, mi-a povestit ușor copleșită de transmisiunea în direct de pe canalul de televiziune menționat.

A ajuns să o fotografieze și pe tânăra cântăreață Lucia pentru trimestrialul Decât o Revistă. I-a făcut pozele în stilul ei, ca și cum Parcul Tineretului din București era Grădina Botanică din Craiova, iar tânăra necunoscută, una dintre prietenele ei. Felicia crește în carieră datorită internetului, cu o mare pasiune pentru fotografie și entuziasm pentru fiecare concurs la care își încearcă norocul. „La Sony am participat astă-vară, tot căutând concursuri. Nu i-am acordat atâta atenţie – mă gândeam că-s şanse foarte mici să fiu finalistă. Întâmplarea sau neîntâmplarea a făcut ca, după luni întregi în care nici că mi-am amintit de concurs, să aflu că, surpriză, a fost mult mai bine decât mă aşteptam. Asta n-a făcut decât să dubleze şocul şi să mă azvârle într-o tornadă de emoţii”, ne-a spus proaspăta majoră cu privire la evenimentul așteptat cu emoții de atâția fotografi din toată lumea.

De-acum n-are decât să cucerească și mai multă lume cu fotografii. Să spună povești cum își dorește ea mai mult: cu un aparat. Poate dacă n-ar fi fost tânăra fotografă talentată, ar fi fost pe drumul spre succes în ilustrație ori „o mică poetă.” Dacă nu m-aş fi îndrăgostit de fotografie, probabil cele mai mari pasiuni ar fi fost desenul şi scrisul, pasiuni care s-au menţinut de la 4-5 ani încoace”, ne-a mai povestit Felicia.

 

Articol integral din Carevasăzică #4.

About author

Redacția

ivana_mladenovic

Ivana Mladenovic pune camera pe realitate

Read more
Sursă: Pagina oficială de Facebook a filmului „De ce eu?”

Tudor Giurgiu: „Am vrut să fac un film în care să fiu și eu”

Read more
cooltura

Pas cu pas înspre „cool-tură”

Read more